Hyperion

Universitatea Hyperion dezvoltă rețeaua „Modelling the New Europe”

FOTO COMUNICAT - MODELLING THE NEW EUROPE, AUGUST 2015Procesul de dezvoltare a rețelei „Modelling the New Europe” continuă și luna aceasta la Universitatea Hyperion prin includerea în baza de date a noi organizații și instituții care sunt considerate parteneri relevanți,  interesați de participarea la schimbul de informații din cadrul rețelei. Până în prezent au fost incluse în banca de date a rețelei instituții publice, mass-media, instituții de învățământ, asociații patronale și organizații sindicale (ultimele în calitate de parteneri sociali).

Rețeaua creată de specialiști din Universitatea Hyperion funcționează având la dispoziție un spațiu virtual www.modelling.hyperion.ro în care se va putea face schimb de opinii, se vor prezenta studii de caz, exemple de bune practici, se vor semnala evenimente legate de domeniul Guvernanței Economice Europene.

Un alt pas important îl reprezintă încheierea procesului de recrutare a celui de-al doilea grup – țintă (GT2), format din 30 de membri – personal implicat în dezvoltarea și managementul calificărilor la nivel de universitate/facultate și 10 persoane din rândul partenerilor sociali în educație. Aceștia vor participa la un program de instruire și formare în domeniul Guvernanței Economice Europene.

Dezvoltarea Bazei de date „Modelling the New Europe” continuă prin identificarea de bune practici care pot fi asociate guvernanței economice europene. S-a urmărit, în special, identificarea de bune practici în domeniul piețelor financiare, iar exemplele de bune practici identificate vor fi sistematizate și vor constitui informații de bază în proiectarea programului de instruire pentru personalul universitar și partenerii sociali.

Ca principii, putem menționa următoarele:

Poziţionarea diferită a grupurilor de subiecţi – manageri, acţionari, salariaţi, parteneri, etc. în raport cu compania, conduce la manifestarea asimetriei informaţionale. În acest context, valorificarea poziţiei privilegiate deţinute de către entităţile din interiorul companiei („insider-i”) poate genera efecte negative majore pentru celelalte categorii menţionate anterior. Pentru a evita acest fenomen, au fost delimitate o serie de bune practici în măsură să asigure, în principal, transparenţa şi veridicitatea informaţiilor furnizate de către o companie.

Operaţionalizarea acestor practici este de natură să genereze beneficii importante atât companiei în sine, cât şi celorlalte entităţi deoarece permite fundamentarea riguroasă a deciziilor la nivelul acestora.

Principiile fundamentale general acceptate ale guvernanţei corporative sunt :

  • Protejarea drepturile acţionarilor şi tratamentul egal al acestora;
  • Recunoaşterea intereselor tuturor entităţilor care dezvoltă raporturi cu compania: salariaţi, creditori, parteneri etc.;
  • Asumarea responsabilităţii de către Consiliul de Administraţie care trebuie să deţină expertiza şi experienţa necesare pentru urmărirea îndeplinirii obiectivelor companiei de către echipa managerială;
  • Integritatea şi comportamentul etic;
  • Transparenţă şi implementarea de sisteme de control intern şi extern care să certifice veridicitatea raportărilor financiare ale companiei.

Bunele practice impun diseminarea de către corporaţii a unui set de informaţii către publicul larg şi anume:

  • rezultatele de natură financiară şi operaţională obţinute. Calitatea acestor informaţii este dependentă în mare măsură de standardele de raportare financiară utilizate. „Universalizarea” în materie de standarde, consecinţă directă a procesului de globalizare, s-a concretizat în elaborarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. Aplicarea neadecvată a acestor standarde este de natură să distorsioneze imaginea reală a companiei la nivelul publicului larg. Un alt aspect important îl constituie cazurile în care serviciile specifice de contabilitate, audit şi consultanţă manageriale erau oferite de către aceeaşi companie ceea ce ilustra un conflict evident de interese;
  • tranzacţiile semnificative încheiate cu entităţi aflate în relaţii, preponderent juridice, cu compania. Managementul companiei trebuie să acţioneze în interesul tuturor acţionarilor acesteia precum şi a celorlalte categorii de subiecţi aflaţi în legături cu societatea (salariaţi, parteneri comerciali, creditori, etc.) evitând privilegierea unora în parte;
  • obiectivele strategice ale companiei. Accepţiunea clasică defineşte drept obiectiv strategic maximizarea valorii acţionarilor. Astăzi acestui obiectiv îi sunt adăugate obiective de natură socială, de protecţia mediului (dezvoltare durabilă), etc. Totodată prioritizarea obiectivelor aportorilor de capital în detrimentul obiectivelor specifice ale salariaţilor, partenerilor comerciali, statului, etc. poate afecta grav tocmai interesele acţionarilor;
  • structura acţionariatului precum şi modificările survenite în ceea ce priveşte acţionarii semnificativi. De asemenea prezintă importanţă şi modul de exercitare acontrolului precum şi dreptul de vot aferent acţiunilor deţinute de către fiecare investitor. În marea majoritate a ţărilor este statuat principiul „o acţiune, un vot”. Abaterile de la acest principiu sunt de natură să distorsioneze corelaţia existentă între riscul investiţional asumat şi controlul procesului decizional din cadrul firmei în cauză;
  • modificările sistemului de control precum şi tranzacţiile care implică active importante ale societăţii (inclusiv fuziuni şi achiziţii). Cadrul legal în care acestea sunt aduse la cunoştinţa investitorilor îl constituie Adunarea generală a Acţionarilor;
  • planificarea adunărilor generale ordinare şi extraordinare precum şi alte informaţii necesare pentru participarea efectivă a acţionarilor la acestea. Ordinea de zi precum şi rezoluţiile adoptate trebuie comunicate oportun de preferinţă atât în limba naţională a companiei, cât şi într-o altă limbă de circulaţie internaţională.

Nu în ultimul rând, continuă și dezvoltarea Centrului de documentare „Modelling the New Europe” – minimum 250 de volume de resort pe teme relevante Guvernanței Economice Europene și domeniile auxiliare (unică în România, în domeniu).

Obiectivul general al proiectului „Modelling the New Europe” vizează dezvoltarea unui program masteral interdisciplinar în domeniul Guveranţei Economice Europene, pentru dezvoltarea calitativă a resurselor umane şi a comunicării dintre mediul academic şi cel economic, în scopul creşterii gradului de integrare a absolvenţilor pe piaţa muncii.

„Modelling the New Europe” – Program masteral în Guvernanța Economică Europeană, desfășurat de Universitatea Hyperion în parteneriat cu Asociaţia Poliedra România şi Progetto di Espressione e Sviluppo Territoriale – Società Cooperativa a Responsabilità Limitata (PRODEST S.C. A R.L. Italia), este un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,  Axa Prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenție 1.2 „Calitate în învăţământul superior”, Contract POSDRU/156/1.2/G/139085, și se va derula pe o perioadă de 18 luni.

Cele mai citite

Platforma Hyperflash a fost creată în anul 2010 ca urmare a implementării proiectului european JOBS – Jurnalismul Ocupație în Beneficiul Societății – POSDRU 60881.

Copyright © 2015 Hyperflash.ro | 2018

To Top