Texte și Protexte

Scurt tratat de societate

societate

Deși aflați la generații distanță de idealurile din vestul etern invocat, se poate observa cum distanța dintre est și vest se micșorează din diferite cauze. Natural, unii dintre noi, europenii estici, tindem să ne facem lipeala cât mai repede cu ideile din societatea vestică. Alții încearcă să o ia mai ușor. Alții zic că știu singuri ce au de făcut și îi doare undeva de ce spune vecinul.

Vorbind de România, progresul nostru nu este principala cauza care provoacă apropierea. Statul român și societatea a facut niște pași, acolo, în direcția unanim acceptată, dar sunt mărunți și depind foarte mult de persoane cheie. La noi, alegerea personajelor-cheie este cea care definește ideologia adoptată de societate. Din cauza asta, succesiunea lor este iar importantă. Nu pentru că restul nu tindem spre progres, asta e clar. Ci pentru că, perceput ca întreg, suntem încă afectați teribil de sindromul personajelor mesianice care răsar te miri de unde și sunt puse automat pe un piedestal.

S-a întâmplat în 1990, 1992, 1996, 2005, 2014.

Contabilizând doar alegerile prezidențiale. Îndrăgosteala a fost feroce, despărțirea… n-a rupt inimi dar ne-a lovit adânc. Efectele sunt încă vizibile. Iar irelevant de realizările lor, cum comunicarea este ireversibilă, oamenii au o predispoziție spre greșeală. În acest caz, ideile se bucură de imunitate. Dar ideile pe un piedestal? Ăsta da concept ciudat…

Continuând, se poate observa cum nivelul discursului din țările vestice începe să scadă lent. La britanici avem naționalismul infantil. Puși în fața unei decizii logice, au ales să fie impulsivi. Au ales izolația și au spus „nu” neștiind în ce context o fac. Puși în fața unor repetări obsesive a unor lozinci și a unor minciuni asumate drept minciuni ulterior, au pus semnul aproximativ între ficțiune și adevăr. Continuă să o facă și vor continua. Iar ce li s-a întâmplat britanicilor reprezintă teribil de bine modul în care liderii și presa pot paria electoral și pierde. O combinație teribil de grozavă între propagandă, manipulare și bad leadership.

Brexit-ul nu este primul simptom al crizei prin care trecem, iar boala lungă prin care trece modernitatea și cu care se vede nevoită să trăiască este una acută. În cazul ăsta, forma este cea care dă și fondul. Terorismul, războiul religios, migrația, suprapopularea sau propaganda sunt toate simptome ale ciocnirii civilizațiilor. Care surprinzător sau nu, a început să lovească, înainte de toate, în sfânta sfintelor popoarelor occidentale.

Alegerile nu sunt doar exercițiile democratice prin care ne formăm cultura democratică. Ele arată deseori starea societății, nivelul de satisfacție al cetățenilor sau susținerea de care se bucură un lider sau altul. Din această cauză, este foarte important să contabilizăm fiecare vot în masă de protest cu care democrația se întâlnește.

În America, controlul imigrației este un laitmotiv al fiecărui scrutin.

Războiul împotriva terorismului asemeni. Drepturile minorităților, la fel. Campania pentru alegerile din 2016 din SUA a reprezentat cu succes criza de încredere în politicieni și democrație a alegătorului alb din clasa de mijloc. În Germania, partidul de extremă Alternativa pentru Germania a ajuns la o cotă de notorietate impresionantă. Înființat în 2012, acesta a reușit să intre în 10 din cele 16 parlamente regionale. În 2017, Germania va ține alegeri federale, foarte importante pentru întreaga Europă. Tot în 2017, Franța va avea alegeri prezidențiale. Marine Le Pen, imaginea Frontului Național se află în primele trei locuri în majoritatea sondajelor de opinie. La alegerile din 2012 a ieșit pe locul al treilea,  votată de aproape 6 milioane și jumătate de alegători(6,421,426-17.90%).

Toate aceste alunecări din societate au loc pe fondul unor tensiuni sociale și economice care și-au refăcut apariția, încet, în inima Europei. Problemele actuale nu diferă semnificativ de crizele cu care societatea occidentală a mai avut de-a face. Aldous Huxley spunea, în 1958, că „în pofida progreselor sale materiale, intelectuale și politice,  societatea occidentală tinde să submineze la individ securitatea, rațiunea, fericirea și capacitatea de a iubi”. În lipsa acestora, orice societate tinde să se degradeze.

Puse direct în bătaia unor crize care ajung să le atingă, indiferent cât de puțin, popoarele tind să se retragă în ele însele. O temă exemplară a fost redistribuirea migranților care ajung pe teritoriul Uniunii Europene.

Of, ce bine că știm ce a fost în trecut. Dar și mai bine că nu știm ce e în viitor.

Cele mai citite

Platforma Hyperflash a fost creată în anul 2010 ca urmare a implementării proiectului european JOBS – Jurnalismul Ocupație în Beneficiul Societății – POSDRU 60881.



Copyright © 2010 - 2018 Hyperflash.ro

To Top