Social

România: O femeie din patru este victimă a violenței în familie

Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin rezoluţia 54/134 din 17 decembrie 1999, data de 25 noiembrie drept Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor.

Un studiu publicat de Fundamental Rights Agency (FRA) în 2015 menționa faptul că 1 din 4 femei în România este victimă a violenței în familie. Statisticile însă nu reflectă realitatea, violența în familie este un fenomen în care cele mai multe cazuri nu sunt raportate și prin urmare nu sunt cuantificate de nici o instituție.

Ieri, la Institutul Cervantes, a fost lansat volumul “Violența în familie – practică judiciară comentată”, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada Spaniei în București, marcând astfel Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.

„Oricât ar părea de paradoxal, este un lucru bun. Vă spun asta şi din experienţa pe care am avut-o în Spania. Este un semnal că victimele devin mai informate, ştiu ce drepturi şi instrumente legale au la dispoziţie, îsi fac curaj pentru a ieşi dintr-un mediu nociv şi pentru a cere ajutor. Este un semnal că toleranţa la violenţă scade şi că se schimbă mentalităţi”, a declarat E.S. Ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Dl. Ramiro Fernández Bachiller, în cadrul evenimentului.

“Victimele violenței în familie au la dispoziție instrumentul de protecție numit – ordin de protecție care poate fi solicitat instanței de judecată. Procesul pentru o astfel de cerere se judecă în maxim 72 de ore de la data depunerii. Victima poate apela serviciul național de urgență 112, poate formula plângeri penale împotriva agresorului, se poate refugia în cadrul unui adăpost (acolo unde există)”, a declarat pentru hyperflash.ro Mihaela Mangu, președintele Asociației ANAIS.

ANAIS este o organizație care are ca misiune principală apărarea drepturilor celor care nu se pot proteja singuri. Eforturile și acțiunile Asociației se îndreaptă, în special, asupra femeilor, copiilor, familiilor nevoiașe și asupra altor categorii defavorizate. Fac asta prin educație, consiliere psihologică, asistență juridică, sprijin material și moral, acțiuni și politici publice dezvoltate în parteneriat cu autoritățile și campanii de conștientizare și informare.

Conform unui studiu realizat de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor (Rețeaua VIF), între 2012 și 2016, la instanțele de judecată s-au depus în total 15.313 de cereri de emitere a unor ordine de protecție. Judecătorii au admis cererile, parțial sau total, în 43% din cauză, fiind emise 6.538 de ordine de protecție la nivel național.

Cristi Mușat, asistent social la ANAIS ne-a oferit câteva informații pe marginea asubiectului violenței în familie:

hyperflash.ro: Care sunt cauzele pentru care femeile sunt victime ale violenței în familie ?
Cristian Mușat: Multe persoane consideră, în mod eronat, că alcoolul este o cauză a violenței în familie, când de fapt este un factor dezinhibator și nu o cauză. Cauzele sunt de natură culturală, psihologică și socială și sunt un cumul de cauze și factori de risc. Valorile societății românești, puternic patriarhale, prin care genul masculin este considerat puternic și privilegiile asociate masculinității – încă își fac puternic simțită prezența.

Ați întâlnit totuși și cazuri în care femeile au fost agresorii, iar bărbații victime ?
Sunt cazuri în care bărbații sunt victime ale violenței în familie, însă în această situație stigmatizarea este cea care nu permite bărbaților victime să vorbească despre situația cu care se confruntă. Patriarhatul fiind din nou o cauză, un bărbat victimă fiind considerat “mai puțin bărbat” de către societatea românească ce promovează masculinitatea toxică. În prezent nu există servicii de suport specializate pentru bărbații victime ale violenței, cât și cele pentru agresori sunt inexistente.

Violența se poate “moșteni” ? Cât de mult sunt afectați copiii care provin din medii cu violență în familie ?
Impactul este resimțit puternic de către copii. Ei pot prelua prin învățarea socială a modelului unuia dintre părinți, fie de victimă, fie de agresor. Asistarea la scenele de violență între părinți poate duce la autoculpabilizarea copilului dar și confuzia creată de către două persoane pe care le iubește. De asemenea, asistarea la scena de violență poate avea un impact puternic asupra stimei de sine și a încrederii în sine.

Cum se manifestă violența ? Numai prin bătăi ?
Violența cuprinde mai multe forme, de cele mai multe ori acestea sunt combinate:
• Violența fizică – lovituri, mușcături, tăiere , ardere etc.
• Violența verbală – adresarea de cuvinte jignitoare, injurii, porecle
• Violența psihologică – provocarea de suferință psihică prin orice fel și orice mijloace
• Violența socială – interzicerea contactului cu prietenii, familia
• Violența economică – interzicerea unui loc de muncă, lipsirea de resursele financiare proprii
• Violența sexuală – constrângerea de a întreține relații sexuale, violul marital
• Violența spirituală – luarea în batjocură a valorilor, credințelor/ impunerea propriilor valori religioase

Text: Cristian Tănase

Foto: ANAIS

 

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cele mai citite

Platforma Hyperflash a fost creată în anul 2010 ca urmare a implementării proiectului european JOBS – Jurnalismul Ocupație în Beneficiul Societății – POSDRU 60881.



Copyright © 2016 Hyperflash.ro | 2017

To Top