Diverse

Nikola Tesla, geniul uitat

nikola-tesla

Nikola Tesla s-a născut la 9 iulie 1856 pe ţărmul Mării Adriatice, în satul Similian, comuna Gospici, din provincia germană Lica (actuala Croaţie), într-o localitate populată de istro-români. Numele acestuia provenea de la unealta de bază a dulgheritului, meserie de bază în familia istro-română. Tatăl său a fost preotul ortodox Milutin Tesla, Mama sa se numea Gica Tesla (Mandici) şi era de o inteligenţă sclipitoare, deşi nu avea niciun fel de studii.

Micul Nikola sau Nicolae a demonstrat înca din primii ani ai copilăriei capacităţi mentale excepţionale şi percepţii extrasenzoriale. Până la 8 ani, Tesla a fost un copil cu un caracter slab, temător, superstiţios, prag pe care depăşindu-l, a suferit o transformare extraordinară de personalitate. A gasit puterea autocontrolului şi a depăşirii de sine, citind pe ascuns sute de cărţi la care, pentru a-i proteja vederea, tatăl său îi restricţiona accesul. Tesla ajunge la un asemenea nivel de autodisciplină şi voinţă încât devine peste noapte adept înflăcărat al unor activităţi şi pasiuni (precum jocurile de noroc), abandonându-le apoi cu vehemenţă într-un timp record.

Sănătatea şi forma fizică ale lui Tesla s-au menţinut în limite de invidiat până la o vârstă foarte înaintată. La 60 de ani, îşi mai putea încă angaja trupul în acrobaţii accesibile numai marilor atleţi, iar ochii ii erau la fel de vioi ca ai unui copil. Mai mult de atât, se pare că, de la împlinirea vârstei de 18 ani până la moarte, lui Nikola nu i-a variat nici măcar cu un kilogram greutatea corpului şi, dacă în copilarie era stângaci, la maturitate devenise ambidextru, folosindu-şi cu aceeaşi îndemânare ambele membre superioare.

După vârsta de 17 ani, Tesla putea să vizualizeze, cu cea mai mare usurinţă un obiect, neavând nevoie de modele, desene sau alte experimente propriu-zise. Din acest motiv, băiatul avea capacitatea de a pune la lucru o piesă, mental, fără a fi necesară construirea ei efectivă, astfel încât să îşi dea seama dacă va funcţiona sau nu, atunci când va fi materializată. Fără excepţie, toate dispozitivele concepute de Tesla au lucrat exact aşa cum le-a conceput el.

Mai târziu, Tesla s-a evidenţiat ca deschizător de drumuri în domenii tehnice vaste, precum cel al electricităţii, radioului, curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului de curent alternativ, câmpului magnetic rotativ, structurii atomului şi nucleului acestuia, motoarelor şi diferitelor tehnologii fără de care lumea modernă ar fi de neînchipuit. Tot ceea ce astăzi numim tehnologie avansată se bazează pe invenţiile lui Nikola Tesla, unele dintre acestea datând de peste un secol.

Motorul electric Tesla – pe principiul de funcţionare al acestuia au fost concepute majoritatea aparatelor electronice pe care le folosim astăzi, de la televizor şi computer la aparat de ras şi lanternă.

electric-motor-1888

La insistenţele lui Charles Bechelore, un asistent al lui Thomas Edison, la nici 30 de ani, Nikola Tesla a emigrat în SUA. A fost primit rece de Edison şi angajat ca inginer electronist în atelierele companiei acestuia. La scurt timp, Tesla se revoltă faţă de modul cum patronul său înţelegea să-şi conducă afacerile şi cercetarea ştiinţifică. Tesla demisionează şi ia hotărârea să lucreze pe cont propriu. După succesul sistemului său original bazat pe curenţi alternativi polifazaţi, la începutul anului 1885, îşi înfiinţează propria firmă. Tot atunci, aparent straniu, un incendiu îi distruge complet laboratorul din New York. În 1891, Tesla realizează transformatorul care îi poartă în prezent numele şi care permite obţinerea unor tensiuni cu valori de până la câteva milioane de volţi.

Prototipul transformatorului Tesla, inventat de Nikola în 1888

tesla-transformator-sw

La finele anului 1892, Oficiul de Patente al Statelor Unite i-a eliberat lui Tesla peste 40 de brevete pentru invenţiile realizate conform principiului câmpului magnetic rotativ descoperit de el şi a elementelor esenţiale ale sistemului electric de curent alternativ.

În 1895 devenea operaţională la celebra Cascadă Niagara prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume. Emblemele masivelor generatoare instalate acolo purtau numele lui Nikola Tesla şi chiar în zilele noastre, marea majoritate a motoarelor electrice inductive aflate în uz pretutindeni în lume au la bază proiectul său iniţial.

Daca în anii ’30 ai secolului XX, invenţiile lui Tesla erau publice, după moartea sa, în ianuarie 1943, au fost sechestrate şi ascunse, sub autoritatea guvernului SUA. Oficial, după moartea sa, Nikola Tesla a fost trecut în uitare. În realitate invenţiile sale au stârnit interesul vârfurilor Armatei SUA încă din 1945. Tesla oferise acesteia un navomodel telecomandat ce putea fi dirijat prin radio de la distanţă şi putea lansa torpile asupra flotei inamice. De asemenea, în 1915, Tesla oferise SUA proiectul unei rachete dirijate, mai perfectionată decât celebra V2 a lui Hitler. Cea mai importantă invenţie a lui Nikola Tesla pentru apărarea SUA şi a Terrei rămâne celebra”Rază a Morţii”, despre care acesta credea că va aduce pacea mondială, tocmai pentru că ea putea distruge într-o clipă oraşe şi armate întregi. Tesla însuşi ar fi spus despre arma sa: „Aparatul meu îmi permite să trimit spre un punct foarte îndepartat energii de trilioane de ori mai mari decât este posibil cu raze de orice alt fel. Astfel, mii de cai putere pot fi transmişi printr-un fascicul mai subţire decât firul de păr şi nimic nu poate rezista.”

Invenţiile sale stau la baza radarului, ciclotronului, televizorului, reţelelor mondiale de radio şi TV, roboţilor, Internetului, pagerelor, telefoanelor celulare sau programului spaţial „Războiul Stelelor” lansat de americani în Războiul Rece. Toate acestea sunt tributare schiţelor lui Tesla.

Tesla a fost coordonator al proiectului Philadelphia şi tot el a pus bazele primului accelerator de particule din lume, bazându-se nu pe teoria relativităţii, mai târziu emisă de Einstein, ci pe principiul fulgerului globular.

Deşi a fost un geniu sclipitor al umanităţii, pe 7 ianuarie 1943, într-o zi de miercuri, la aproximativ 10:30 PM, Nikola Tesla îşi dădea ultima rasuflare. A murit singur şi uitat într-o cameră mică din hotelul Newyorker. Tesla a fost îngropat aproape în obscuritate. Un gigant prăbuşit al inventicii, ale cărui descoperiri rămân ca fundaţie pentru unele dintre cele mai prolifice performanţe ştiinţifice atinse de umanitate.

Afară, oraşul era însufleţit de moştenirea lăsată în urmă de acest om, mustind de electricitatea obţinută din viziunea materializată a lui Tesla de a trăi într-o lume complet alimentată de curent alternativ.

Nikola Tesla a fost un umanitarist, un idealist şi un geniu nepervertit. Deşi de cele mai multe ori a fost personificat ca un cercetător nebun, poate că singurul lui defect a fost acela de a se fi născut înaintea timpului său.

Toată tehnica de astăzi, care ne face viaţa mai uşoară, care ne permite comunicarea la distanţe de mii de kilometri şi care anunţă să ne propulseze într-o dimensiune a cunoaşterii şi a existenţei cu totul nebănuită, a fost ridicată şi se află încă în plină construcţie pe pilonii schiţelor şi invenţiilor celui mai mare geniu al umanităţii, Nicolae Tesla.

În jurul naţionalităţii lui Tesla, din motive mai mult sau mai puţin lesne de înteles, planează o controversă puternică. Colonelul Corso îl considera sârb, Jan van Helsing îl crede croat, iar omenirea întreaga îl vede oricum dar numai cu origini româneşti nu. Chiar dacă nu s-a născut în spaţiul carpato-danubianio-pontic, Tesla avea totuşi sânge românesc, moştenint din genele părinţilor săi istro-români, membri ai comunităţilor româneşti din Croaţia.

Cele mai citite

Platforma Hyperflash a fost creată în anul 2010 ca urmare a implementării proiectului european JOBS – Jurnalismul Ocupație în Beneficiul Societății – POSDRU 60881.



Copyright © 2010 - 2018 Hyperflash.ro

To Top