Noua majoritate parlamentară consideră proiectul de modificare a Legii răspunderii magistraților, o prioritate inclusă în programul de guvernare. Șefii sistemului judiciar nu sunt însă de acord cu proiectul respectiv. Potrivit acestora, există deja o reglementare a răspunderii, atât în Constituție, cât și în Statutul magistratului, iar sistemul are probleme mai mari, asupra cărora ar trebui să se concentreze Executivul și Parlamentul.
Președintele Curții Supreme consideră că nu numai magistrații ar trebui să răspundă material pentru eventualele erori profesionale.
Iulia-Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție: „Aşa cum există o Lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe şi o Lege a răspunderii Legislativului şi o Lege a răspunderii Executivului, pentru că judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu este suficient de clară, desigur aplicarea legii va fi în consecinţă”.
Reprezentanții Parchetului General și ai Consiliului Superior al Magistraturii afirmă că sistemul judiciar are alte priorități.
„Nu e nicio urgenţă şi nici o neclaritate pentru cine are răbdarea să citească textele respective. În acest moment, o prioritate pentru Ministerul Public este asigurarea sediilor, asigurarea resurselor parchetelor”, informează Augustin Lazăr, procurorul general al României.
Un proiect de modificare a legii răspunderii magistraţilor este în dezbatere parlamentară de anul trecut. Propunerea prevede că statul este obligat să solicite despăgubiri materiale de la magistratul care a instrumentat un dosar în urma căruia România este condamnată la CEDO, iar ulterior, judecătorul sau procurorul respectiv este exclus din profesie. Legea actuală prevede că statul are posibilitatea de a solicita acele despăgubiri.
Autor: Mădălina Bălăceanu
