Cultural

Artele vizuale și recuperarea istoriei recente a României

fotografie expozitie pt capul articolului-hyperflash

Prima conferință din cadrul evenimentului “Artele vizuale și recuperarea istoriei recente a României”, din cadrul expoziției „Învățământul artistic bucureștean și arta românească după 1950”, desfășurată joi 12 martie, a adus un omagiu artiștilor plastici ce s-au luptat cu cenzura impusă de ideologia specifică perioadei socialiste.

Printre invitaţi s-au numărat nume sonore în domeniul plastic românesc precum Dan Erceanu, Ruxandra Demetrescu, Alexandru Rădvan, Ioana Vlasiu şi Irina Cărăbaș, iar evenimentul s-a desfășurat la Muzeul Național de Artă Contemporană. Expoziția este cea mai mare de artă românească de după 1950 și va fi deschisă timp de un an de zile. Conferinţa a fost o discuție informală având ca temă Istoria recentă din punct de vedere plastic, concept ce evocă ideea de libertate.

invitatii expozitie- hyperflash

„Cooperativa Artiștilor Plastici” a fost înființată în 1949 la București, unde artiști tineri de valoare sunt nevoiți sub îndrumarea lui Jules Perahim, să execute lucrări de „agitație vizuală” și pavoazare, zugrăvind pe panouri uriașe portretele celor „patru dascăli” ai marxism-leninismului și ale conducătorilor de partid și de stat din Republica Popular Română. Întrucât singurul comanditar era statul, prin intermediul Fondului Plastic, chiar și maeștrii consacrați nu s-au putut sustrage de la obligația de a adopta temele convenționale impuse de doctrina realismului socialist.

Primul artist ce a fost evocat în cadrul conferinței a fost George Apostu, caracterizat de Dan Erceanu cu o latură umană plină de generozitate: ” Nu exista om care să-i bată la ușă și să nu-l ajute. Organiza ședințe de crochiuri, având în vedere că uniunea nu organiza așa ceva”. George Apostu, nemaisuportând societatea comunistă a încercat să emigreze pe Marea Neagră pe o bărcuță dar a eșuat. Conform spuselor lui Dan Erceanu în cadrul conferinței, Apostu ar fi declarat la un moment dat: „mă tot strădui să-i conving pe securiștii ăștia să-mi dea un pașaport cu mai multe intrări și ieșiri.” Ulterior acesta a reușit să se mute în Franța.

Următorul artist adus în disctuție a fost Ion Bițan, artist ce realiza lucrări în mare parte în jurul conceptului de cultură și făcând apelul la mitologia românească. Acesta a fost prezentat ca închipuindu-și paradisul ca o bibliotecă, idealizând spațiul dedicat cunoașterii.

De departe, cel asupra căruia s-a axat discuția a fost Florin Mitroi, un artist ce a ținut cu dinții de libertatea interioară, ceea ce a dus la o relație tensionată cu Uniunea. Teama de ideologie a acestuia ca o formă de opresiune înainte și după ’90 s-a văzut și în lucrările acestuia, pictura lui comprimând disperarea unei lumi în care a trăit. Totodată această teamă l-a determinat să refuze vehement să se expună în timpul vieții, să refuze să i se vadă lucrările. Acesta declarase în 1993, conform Ruxandrei Demetrescu, că ” printre oamenii cu o ideologie atât de clară mă simt opresat și neadaptat având în vedere că m-am apărat de ideologie atâta timp”. Ca om a fost descris ca având un umor caustic, ce nu avea lipsa de curaj de a spune ce gândește. Din punct de vedere stilistic, acesta se încadra în neoexpresionism, cu direcția spre pictura romanică, spaniolă medievală. „Avea unul dintre capete în antichitate și unul în cultura oltenească”, a declarat Alexandru Răzvan despre acesta.

Un alt artist asupra căruia s-a concentrat discuția de asemeni, a fost Corneliu Baba, ce nu a avut o relație tocmai ușoară cu autoritățile comuniste ce îl denunțau ca fiind formalist. Acesta a fost un artist ce rămane un caz extraordinar de a cerceta adevărul dintre artă și politică. O mare frustrare a acestuia a reprezentat faptul de a se naște în Estul Europei, declarând conform spuselor Irinei Cărăbaș faptul că „șansa picturii mele este ghinionul de a trăi în est. În contextul artei globale n-am scăpat de arta estică”.

Alți artiști despre care s-a discutat în cadrul conferinței au fost Vasile Kazar și  Octav Grigorescu.

Artiștii plastici trăiesc într-o lume paralelă prin ceea ce fac, realizând lucruri ce nu pot fi exprimate în cuvinte.

Cele mai citite

Platforma Hyperflash a fost creată în anul 2010 ca urmare a implementării proiectului european JOBS – Jurnalismul Ocupație în Beneficiul Societății – POSDRU 60881.



Copyright © 2010 - 2018 Hyperflash.ro

To Top