Cultural

Alexandru Repan, o viaţă fidel artei actoriceşti

alexandru-repan-123588l

Azi, 26 februarie avem onoarea de a fi martori la aniversarea a 75 de ani de viaţă a unui titan al dramaturgiei şi a cinematografiei româneşti. Spun titan pentru că nu este un termen care să-l definească mai bine pe marele actor Alexandru Repan.

Când spun Alexandru Repan, rezum 55 de ani de activitate dedicaţi întru totul lumii actoriceşti, o perioadă extraordinară plină de realizări în domeniul dramaturgiei şi filmului, fructificată prin peste 70 de spectacole şi mai mult de 30 de capodopere cinematografice.

Mândru posesor al secretului trăirii eterne, maestrul Alexandru Repan a umplut în aproape jumatate de veac scena Teatrului Nottara cu reprezentaţii de o calitate desăvârşită, de fiecare dată lăsându-şi câte o fărâmă perfect dozată din sufletul său în inimile auditoriului.

În anul 1961, domnia sa accede la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie “I.L. Caragiale”, specializarea actorie, la clasa profesorilor Mony Ghelerter şi Zoe Anghel. Este remarcat de Horia Lovinescu, directorul de pe atunci al Teatrului Nottara, iar în 1968 îşi începe fabuloasa carieră în cadrul aceleiaşi instituţii. În cei peste 45 de ani de teatru, el a colaborat cu regizori de marcă, precum: Dan Micu, Dominic Dembinski, Dan Nasta, Lucian Giurchescu, Dinu Cernescu, Alexandru Dabija, Felix Alexa, Sorana Coroamă-Stanca, George Rafael, Alexa Visarion, Vlad Mugur, Sanda Manu, Ion Cojar, Claudiu Goga.

Dintre numeroasele reprezentaţii pe scena Teatrului Nottara, am selectat următoarele: „Anonimul” de Ion Omescu, regia: Dan Nasta (1969); „O lună la ţară” de Ivan Sergheevici Turgheniev, regia: George Rafael (1970); „Crimă şi pedeapsă”, adaptare după romanul lui Fiodor Dostoievski, regia: Sanda Manu (1970); „Şi eu am fost în Arcadia” de Horia Lovinescu, regia: Dan Nasta (1971); „Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri, regia: Dan Nasta (1971); „Hamlet” de William Shakespeare, regia: Dinu Cernescu (1974); „Întoarcerea la Micene” de Evanghelos Averoff Tossizza, regia: Dan Nasta (1975); „Frumoasa istorie a vieţii şi a morţii regelui Henric al IV-lea” de William Shakespeare, regia: Lucian Giurchescu (1976); „Patima fără sfârşit” de Horia Lovinescu, regia: George Rafael (1977); „Pagini din Craii de Curtea Veche” de Mateiu Caragiale, regia: Alexandru Repan (1978); „Mizantropul” de J.B.P. Molière, regia: Dan Nasta (1979); „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, regia: Dan Micu (1979); „Noaptea umbrelor” de Horia Lovinescu, regia: Dan Nasta (1980); „Karamazovii”, adaptare după „Fraţii Karamazov” de Fiodor Dostoievski, regia: Dan Micu (1981); „Insomnie” de Adrian Dohotaru, regia: Alexandru Dabija (1982); „Negru şi roşu” de Horia Lovinescu, regia: Dan Micu (1983); „Cum vă place” de William Shakespeare, regia: Dan Micu (1985); „Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia: Dominic Dembinski (1988); „Al patrulea anotimp” de Horia Lovinescu, regia: Dan Micu (1989); „Regele moare” de Eugène Ionesco, regia: Dominic Dembinski (1991); „Jacques şi stăpânul său” de Milan Kundera, regia: Petre Bokor (1992); „Arşiţa şi viscolul” de Mihai Ispirescu, regia: Dominic Dembinski (1993); „Underground”, adaptare după „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, regia: Alexandru Repan (1993); „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia: Radu Gabrea (1999); „Vino la pod, iubita mea!” de Kiszely Gábor, regia: Alexandru Repan (2001); „Hora iubirilor” de Arthur Schnitzler, regia: Felix Alexa (2002); „Romeo şi Jeannette” de Jean Anouilh, regia: Claudiu Goga (2002); „Prăpăstiile Bucureştilor”, adaptare după Matei Millo, regia: Ada Lupu (2003); „Variaţiuni enigmatice” de Eric-Emmanuel Schmitt, regia: Claudiu Goga (2003); „Jocul dragostei şi al morţii” de Romain Rolland, regia: Lucian Giurchescu (2003); „Leonce şi Lena” de Georg Büchner, regia: Felix Alexa (2004); „Petrecere într-un pian cu coadă” de Mihai Ispirescu, regia: Alexandru Repan (2005); „Cabinierul” de Ronald Harwood, regia: Marcel Ţop (2006); „Vizitatorul” de Eric-Emmanuel Schmidt, regia: Claudiu Goga (2006); „Antigona” de Jean Anouilh, regia: Claudiu Goga (2008); „Execuţie în direct” de Arthur Miller, regia: Petre Bokor (2008); „Blues” de Arthur Miller, regia: Petre Bokor (2008); „Aniversarea” de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov, regia: Vlad Massaci (2009); „Nu vorbiţi cu actorii” de Tom Dudzick, regia: Diana Lupescu (2011); „Roman teatral” de Mihail Bulgakov, regia: Vlad Massaci (2012); „Rapsodie-n roz”, adaptare după romanul omonim al lui Eric-Emmanuel Schmitt, regia: Alexandru Repan (2014).

Dintre reprezentaţiile avute pe alte scene, amintim:  „Sfârşitul Troiei” de Walter Jens, regia: Vlad Mugur, la Teatrul Mic (1994); a participat în distribuţia monumentalului spectacol semnat de Silviu Purcărete şi realizat la Teatrul Naţional din Craiova, „Danaidele”, dramatizare de Silviu Purcărete (1995); „Năluca” de Lucian Chişu, Dan Micu şi Fănuş Neagu, regia: Dan Micu, la Teatrul Naţional din Bucureşti (1998); „Bine, mamă, da` ăştia povestesc în actu` doi ce se-ntâmplă în actu` întâi” de Matei Vişniec, regia: Nona Ciobanu, la Teatrul Mic (1998);” Valsul câinilor” de Leonid Andreev, regia: Nona Ciobanu, la Teatrul Mic (1999); „Eleni de Kostas Asimakopoulos”, regia: Ion Cojar, la Teatrul Naţional din Bucureşti (1999); „Richard al III-lea nu se mai face” de Matei Vişniec, regia: Michel Vivier, la Teatrul de Vest, Reşiţa (2005); „Colonia îngerilor” de Ştefan Caraman, regia: Nona Ciobanu, la Teatrul Mic (2007).

Pentru cele peste 70 de spectacole de teatru şi mai mult de 30 de roluri în filme, Alexandru Repan a fost distins cu numeroase premii şi decorat în anul 2002 cu „Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Cavaler”, pentru „devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc.”

 Maestrul Alexandru Repan îşi va aniversa cei 75 de ani într-un mod aparte. în această seară va urca pe scena Teatrului Nottara, în spectacolul “Rapsodie-n roz” după “Oscar şi Tanti Roz”, de Eric- Emmanuel Schmitt, unde va apărea în dublă ipostază: de actor şi de regizor.

Reprezentaţia este programată la ora 19:30, la Sala George Constantin.

Spectacolul propune o perspectivă inedită asupra existenţei şi trecerii timpului. Se poate oare trăi pe repede înainte? Prin puterea minṭii se poate orice! Mai ales când ai de recuperat o viaṭă. Fiindcă nu mai ai de trăit decât 12 zile ṣi nu ai la activ decât 10 ani. Dar o ai lângă tine pe Tanti Roz. Fără de care viaṭa, atâta câtă este, ar fi gri.

“Oscar are zece ani, dar îmi este greu să cred că există un copil care să stea o oră şi jumătate pe scenă și să joace un rol atât de solicitant. În ceea ce o privește pe Tanti Roz, ea pretinde că vârsta sa este o cifră cu treisprezece zerouri, deci are miliarde de ani; e de vârsta cosmosului nostru, născut odată cu Big Bang-ul. Totuși, ca ea să poată avea miliarde de ani, există o singură șansă: să fie înger. Îngerii nu au vârstă.

Astfel, mi-a venit ideea să inversez distribuția. Eu nu am vrut să joc un copil, ci povestea lui, împreună cu un înger. De fapt, alături de o familie de îngeri, cu un pian și cu un violoncel; trei fiinţe spirituale, care acompaniază douăsprezece zile din eternitatea postumă a acestui băiat.”  (Alexandru Repan)

Pentru mai multe detalii legate de spectacolul de diseară şi nu numai, sunteţi bineveniţi pe www. Nottara.ro.

Galerie foto:

Cele mai citite

To Top