Diverse

Realitate virtuală: viitorul pare mai aproape cu proiectul realizat de CREVIS

CREVIS

Realitatea virtuală şi augmentată este o tehnologie bine primită în industria infrastructurilor critice şi mentenanţa acestora, ce asigură servicii utile şi o alternativă mai ieftină de monitorizare a acestor structuri. De asemenea utilitatea este bine definită şi la şcolarizarea celor care urmează să interacţioneze cu o astfel de infrastructură critică.

CREVIS a iniţiat proiectul prin semnarea contractului în aprilie 2014, însă din cauza necesităţii avizelor corespunzătoare, proiectul a demarat cu adevarat abia în noiembrie acelaşi an. Construcţia, aflată în comuna Târgşoru Vechi, Judeţul Prahova, este împărţită în 4 cladiri: clădirea de birouri, clădirea destinată cubului de realitate virtuală, sala de conferinţe şi sala de şcolarizare.

Investitia totala a proiectului a fost de aproximativ 7.5 milioane de euro, dintre care 86% prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, iar restul de 14% prin bugetul de stat, din acest total 96% fiind fonduri nerambursabile. Proiectul este împărţit în 7 proiecte de bază implementate cu ajutorul a 13 parteneri : 11 IMM-uri şi 2 universităţi.

Cele 4 proiecte de Cercetare-Dezvoltare-Inovare au fost implementate pe parcursul a 21 de luni, proiecte care se vor încheia la finele lunii decembrie, anul curent.

CERVIS

Paul Botez (responsabil tehnic al proiectului de investiţii) şi Adrian Cârnu (Project Manager)

După spusele lui Adrian Cârnu, Project Manager al proiectului de investiţii, facilitatea din judeţul Prahova împreună cu toate serviciile şi tehnologia aferentă, ar trebuii să poată fi folosite de clienţi la sfârşitul primului trimestru din anul 2016.

Cererea pe piaţă este destul de consistentă, în România, dar mai ales în străinătate, având în vedere că există atât sisteme fixe, cubul de realitate augmentată, cât şi sisteme wireless sau portabile. De asemenea clientul poate folosi afişajul montat pe cap (tip Oculus Rift), pentru o experienţă cât mai apropiată de realitate. În general, realizarea softului necesar, durează câteva luni în funcţie de complexitatea infrastructurii critice pe care o cere clientul.

Pe lângă monitorizarea infrastructurilor critice, tehnologia de acest gen are aplicabilitate şi în monitorizarea personalului. Platforma de bio-monitorizare, poate extrage în timp real date de la clientul care experimentează în realitate augmentată anumite situaţii critice cum ar fi incendiile. Cu ajutorul sistemului portabil, format din mai mulţi senzori ataşaţi pe corpul subiectului, se poate face monitorizare de oriunde de pe glob cu transmitere de date în timp real.

CREVIS

Seriţan George Călin (Director proiect CDI3), Potlog Sabina (Cercetător Wing Computer) şi Adochiei Felix (Cercetător UPB)

Un alt gadget important, sunt ochelarii AR, care pot fi folosiţi cu uşurinţă în citirea unor Coduri QR amplasate pe diverse puncte importante ale unei infrastructuri critice. Aceste coduri oferă informaţii suplimentare vitale despre clădire, ajutând personalul să identifice orice problemă apărută în infrastructură. Codul QR este citit de ochelar la un unghi de până la 60 de grade lateral, cât şi în condiţii de ceaţă, menirea lor principală fiind de lucru în exterior în condiţii nefavorabile.

În ceea ce priveşte monitorizarea infrastructurilor critice, senzorii au fost testaţi pe un pod metalic de pe drumul european E85, fiind luaţi în calcul indici de deplasare şi modificare de presiune în materiale, având rezultate favorabile în ceea ce priveşte buna funcţionare a senzorilor.

La acest proiect de realitate augmentată, printre parteneri se numără şi doua mari universităţi din România: Universitatea Politehnica Bucureşti şi Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, acestea punând la dispoziţie atât specialişti în domeniu, cât şi doctoranzi şi studenţi capabili să se ridice la nivelul proiectului.

Aşteptările celor care s-au ocupat de buna funcţionare şi dezvoltare a proiectului, sunt colaborarea pe viitor cu cât mai multe instituţii publice, domeniul energetic, dar şi domeniul militar pentru instruirea cât mai eficientă a soldaţilor.

CREVIS a depus deja o cerere de brevet pentru această tehnologie, neexistând până în moment un proiect asemănător la acelaşi nivel de complexitate şi aplicabilitate, aceştia reuşind până acum să obţină certificare pentru aparatura de bio-monitorizare.

Cele mai citite

Platforma Hyperflash a fost creată în anul 2010 ca urmare a implementării proiectului european JOBS – Jurnalismul Ocupație în Beneficiul Societății – POSDRU 60881.



Copyright © 2010 - 2018 Hyperflash.ro

To Top